O baie buna...

Sayoko intra in vestiar, scotandu-si hainele si infasurandu-se intr-un prosop pufos.
Se indrepta spre bazin, gandindu-se la cele petrecute in acea zi...

Jeannot iesi din vestiar cu prosopul legat in jurul taliei, fluierand ritmic.
Intra in bazinul cu apa fierbinte, relaxandu-se instantaneu.

Sayoko ii intalneste privirea lui Jeannot...ii zambeste si i se alatura in apa fierbinte.....

Jeannot ii zambi lui Sayoko.
- Salut!

Sayoko il priveste atent...si se lasa dezmierdata de atingerea apei...pentru prima data pe ziua aceea se simtea bine...

Jeannot ridica o spranceana cand simtii privirea fetei, insa zambi subtire, scotandu-si prosopul si punandusi-l pe cap.
Se lasa in apa pana la barbie, inchizand ochii

-Salut si tie!
Sayoko mediteaza incet asupra cuvintelor ei....nu era multumita de felul in care le-a pronuntat...Iar daca ar mai fi incercat o data, ar fi parut nebuna...a decis sa treaca peste.

Jeannot nu isi dadu seama ca in miscarea pe sub apa isi atinse picioarele de ale lui Sayoko, insa trecu peste.

Imaginea lui Jeannot o face sa se simta jenata...dar in scurt timp trece...Il priveste si doar tace...prosopul ei era de mult aruncat pe undeva, in spate. Se gandea cum ar trebui sa continuie...

Jeannot isi lasa capul pe spate, ridicandu-se pana la mijloc din apa.
- E buna apa, nu crezi?

Sayoko se aproprie de Jeannot. Il priveste zambind dulce. Ii prinde mana...dar ii da drumul repede...Incearca sa-i cuprinda privirea si sa ii observe reactia...

-Da, este! Mai bine de atat nici nu se putea...
Si se scufunda in apa pana la gat admirand abdomenul lui Jeannot...

Jeannot ranji dezvelindu-si coltii, incizand din nou ochii si lasandu-se relaxat pe spate

-Frumos...
Vrea sa continuie, dar prefera sa taca...Il priveste atent si rugator...Il vrea...

Jeannot o fixa cu privirea direct in ochi, zambind subtire

Un chef nebun o cuprinde pe Sayoko..."Si ce daca habar nu am cine e? Ceva la el imi pare extrem de cunoscut...." gandea Sayoko in timp ce il privea...
Atunci se aproprie tot mai mult pana cand isi atinge corpul gol de al lui Jeannot...il priveste ridicand o spranceana si tinandu-i mana in mana ei...
-Arati bine! exclama ea fara sa realizeze...

-Poate prea bine, se hotaraste sa spuna Sayoko, avand chef de joaca si vazand ca nici Jeannot nu-i refuza avansurile. Il priveste insistent.

Jeannot o privi surprins ranjind si fixand-o tacut cu privirea. Ii astepta urmatoarea miscare

Calyope intra incet in apa faran sa ii observe pe cei doi, zambi si privi cerul

Se aproprie de el si-si lipeste buzele de ale sale...Coboara usor spre gat. Apoi se dezlipeste ca la comanda. Se de[arteaza si doar il priveste. "Poate ca l-am speriat...Saracul baiat...Nu mai zice nimic.Mama avea dreptate cand m-a dat afara din casa zicandu-mi ca sunt o nebuna..."...Gandul acesta o amuza. Inca il priveste jucaus, dar parca dorinta o paraseste...

Jeannot ii raspunse pentru o clipa la sarut, insa se opri cand un gnd ii fulgera mintea.
O privi compatimitor, stragand-o de mana, insa fara sa dea vreun semn ca ar vrea sa continue.

Fata isi privi ucenicul
"Viata lui" se intoarse cu privirea catre cer fredonand o melodie..incet

Jeannot inchise din nou ochii dand drumul mainii lui Sayoko.
Insa se trezi tresarind, recunoscand sunetul de aproape: era vocea lui Calyope, desi aceasta fredona extrem de incet.
- O clipa...
Se ridica punandu-si prosopul la talie si luand-o dupa Calyope.
- Ai de gand sa pleci asa curand?
O intreba el

"Stiam eu ca l-am speriat..." se gandea Sayoko vizibil deranjata de faptul ca Jeannot tocmai plecase. Se forta sa zambeasca..."La naiba!" gandi din nou Sayoko...

-Nu vreau sa te deranjez pe tine si pe prietena ta..spuse fata privindu-l bland ca intotdeauna